Melatonin

Organismul uman , pe masura ce inainteaza in varsta, sufera o serie de modificari legate de declinul functiilor fiziologice, ceea ce determina o scadere a capacitatii de raspuns la stres si o crestere a incidentei bolilor. Se diminueaza capacitatea fizica, functiile pulmonare, cardiace, renale, sexuale, endocrrine, auditive, vizuale. Batranetea este o etapa inevitabila a exsiatentei noastre , dar o putem face mai suportabila, facila si sa ramanem cat mai putin dependenti de cei din anturajul nostru.
Melatonina este o substanta chimica naturala produsa la nivelul creierului de catre glanda pineala si se sintetizeaza din aminoacidul triptofan. Sinteza acesteia este stimulata de intuneric si redusa de lumina. De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odatã cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta. Imbatranirea poate fi definita ca un cumul de modificari/alterari survenite de-a lungul timpului la nivelul organelor, tesuturilor si celulelor. Deoarece este un proces inevitabil, iar durata medie de viata a crescut constant, in zilele noastre exista o preocupare tot mai intensa pentru ceea ce se numeste “successful aging” (imbatranire reusita), adica intarzierea dezvoltarii unor maladii specifice varstei si desfasurarea unei existente intr-o stare fizica si intelectuala cat mai buna. Desi imbatranirea este un proces universal, ea difera de la individ la individ, in functie de numerosi factori: ereditari, stil de viata, mediul inconjurator, nivelul socio-economic etc.

Profesorul Richard Wurtmann de la Institutul din Massachuset a descoperit ceasul biologic al imbatranirii. El a demonstrat lumii stiintifice ca batranetea se datoreaza atacurilor permanente ale radicalii liberi asupra celulelor sanatoase, atunci cand glanda pineala nu mai elibereaza melatonina in cantitate suficienta. Secretia acestei substante anti-imbatranire naturale debuteaza la trei luni de la nastere, apoi ea scade inca din adolescenta, diminuandu-se foarte mult mai ales dupa varsta de 40 de ani.
Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil sã patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi ajunsi in organism prin alimentele nesanatoase sau datorate stresului.

Melatonina, odata oxidata, nu mai poate fi redusa la starea anterioara, astfel incat in urma reactiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produsi finali stabili. Deci, putem spune cã face parte din categoria antioxidantilor „terminali” sau „de sacrificiu”, in prezent studiindu-se utilizarea sa in starile patologice asociate cu stresul oxidativ, in special cele care insotesc procesul de imbatranire: boala Parkinson, Alzheimer, ateroscleroza etc. Una din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta iîn revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale. Unul dintre domeniile noi cele mai interesante ale cercetãrilor efectuate asupra melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra sistemului imunitar. Rezultatele evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a organismului, aceasta actionand cu ajutorul antigenelor si a celulelor citotoxice naturale – celule care ajutã la combaterea afecþiunilor.
Experimentele efectuate pe animale au demonstrat ca melatonina reconstituie functiile imunitare. De asemenea, melatonina regleazã ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie. Ca urmare a perturbarii ritmului biologic al organismului, se pune problema odihnei la oamenii de afaceri si la sportivii care calatoresc de pe un continent pe altul. La acestia, se va constata o scadere a randamentului fizic si intelectual. In asemenea cazuri, un supliment alimentar cu continut de melatonina poate fi util. Expertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina reprezinta o modalitate a creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul cã noaptea este cea mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Un nivel scazut de melatonina in organism este asociat cu numeroase alte afecþiuni: anorexie, cancer de san, de prostata, deficit de atentie, epilepsie, afectiuni cardiace, etc. In toate aceste afectiuni, studiile efecuate au demonstrat un nivel scazut de melatonina. Utilizarea sistematica a melatoninei produsa de compania 4Life Products poate fi de un real folos prin efectele sale benefice asupra organismului, adica pentru un „successful aging”, reglarea ritmului somn-veghe.
Imbătrânirea este o consecinţă a trecerii timpului şi este un fenomen care nu poate fi evitat sub nici o formă. Ea începe la vârsta de 20-30 de ani, dar nu sesizăm acest lucru decât după 40 de ani, cu toate că majoritatea hormonilor antiîmbătrânire scad semnificativ mai târziu, abia pe la 40-50 de ani, când oamenii încep să vadă şi să simtă efectele îmbătrânirii. OMS a efectuat următoarea clasifi­care a acestei etape din viaţă:
45-59 ani - vârsta medie 60-74 ani - vârstnic
75-89 ani - batrân

În zilele noastre, există o preocupare accentuată pentru a se reuşi supravieţuirea indivizilor până la vârste Înaintate într-o formă fizică şi intelectuală bună. A apărut astfel conceptul de "successful aging", adică îmbătrânire reuşită. Aceasta Înseamnă încetinirea sau intârzierea dezvoltării unor maladii şi a unor procese degenerative care crează dificultăţi în existenţa persoanelor în vârstă.

Numeroase cercetări au demonstrat că aceste procese pot fi încetinite, creându-se, în zilele noastre, adevărate strategii antiaging care se referă la: o dietă echilibrată din punct de vedere caloric, modificări în stilul de viaţă (alimentaţie echilibrată), practicarea unor activităţi fizice (încetineşte diminuarea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă), stimularea secreţiei unor substanţe cu rol în procesul de îrnbătrânire.

Profesorul Dario Acuna Castroviejo de la Universtitaea din Granada a coordonat cercetările efectuate pe cobai modificaţi genetic, suferind de îrnbătrânire prematură. Cercetătorii au descoperit că primele semne de îmbătrânire care apăreau la vârsta de 5 luni (echivalentul a 30 de ani umani) erau provocate de o creştere bruscă a nivelului de oxigen şi nitrogen din organism, ceea ce cauza distrugerea celulelor. După administrarea de melatonină, procesul de imbătrânire a fost încetinit. Profesorul recomandă consumul de melatonină după vârsta de 30 de ani, pentru a proteja celulele de atacurile care pot provoca moartea acestora.
S-a descoperit, de asemenea, că melatonina este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi (mai putemic chiar decât vitamina C şi E), fiind singurul antioxidant capabil să pătrundă în fiecare din celulele corpului şi să prevină astfel distrugerile provocate de radicalii liberi ajunşi în organism prin alimente sau produşi de stres. Astfel, melatonina distruge şi radicalii liberi răspunzători de unele afecţiuni degenerative (cancer, Alzheimer, Parkinson). O altă proprietate importantă a melatoninei este aceea de a revitaliza întregul sistem endocrin, aşa cum a demonstrat cercetătorul elveţian Walter Pierpaoli. Prin transplantarea glandei pineale de la un şoarece tânăr la unul bătrân, acesta şi-a recâştigat vitalitatea şi tinereţea, pe care le-a păstrat până la moarte, care a survenit peste alte 25 de procente din durata medie de viaţă, iar atunci când a transplantat glanda pineală a unui şoarece bătrân la unul tânăr, acesta a îmbătrânit rapid.
Spre deosebire de alţi antioxidanţi, melatonina nu suferă un ciclu redox, deci nu are abilitatea moleculară de a suferi reduceri şi oxidări reversibile şi succesive. Melatonina, odată oxidată, nu mai poate fi redusă la starea anterioară, astfel încât în urma reacţiei cu radicalii liberi are capacitatea de a forma produşi finali stabili. Astfel, melatonina face parte din categoria antioxidanţi lor "terminali" sau "de sacrificiu", în prezent studiindu-se utilizarea sa în stările patologice asociate cu stresul oxidativ, în special cele care însoţesc procesul de îmbătrânire: boala Parkinson, Alzheimer, ateroscleroza etc.